Hârtii peste hârtii. Arma principală a unei campanii electorale a devenit hârtia colorată şi tipărită. Papirusul a invadat oraşul de pe Bega în scopuri politice. Pentru ocuparea postului de consilier local sau de primar, politicienii timişoreni par să fi căzut de acord asupra unui lucru- chipul oricărui candidat trebuie să apară pe o coală tipărită A3, cu un mesaj cât mai nonpersuasiv ori chiar inexistent şi o expresie facială care să denote dezinteresul pentru şedinţa foto. S-a împrumutat modalitatea occidentală de promovare a candidaţilor dar nu şi inspiraţia pentru un text convingător. Ca de obicei, preluăm forma dar ne lipseşte fondul.
Absolut toţi candidaţii la primăria Timişoara, mai puţin Gheorhe Ciobanu, figurează în conţinutul afişelor electorale, postând mimica omului care abia a aşteptat terminarea şedinţei foto. Feţele lor neutre din punct de vedere al expresivităţii, intră în contradicţie cu mesajele de pe acelaşi afiş. “Aţi votat destul cu hoţii, mai votaţi şi patrioţii”- un mesaj instigător alături de chipul unui Ioan Brumar plictisit. Mottoul afişului de la PRM nu se opreşte aici. Ne sperie prin conţinutul unui text care ne-ar propune tipologia viitoare a unui “cap” de oraş: “Aşa da primar!”.
Ideea fixă şi supărătoare de transformare a României într-o ţară europeană şi-a lăsat o amprentă puternică la nivel cognitiv. Deşi demersurile în acest scop sunt infime şi nu cele cerute de Uniunea Europeană, politicienii români continuă să argumenteze fiecare acţiune în virtutea acestui ţel. Şi, atunci când nu mai există inspiraţie ori idee de acţiune, se alege, în prima şi ultima instanţă, un mesaj devenit clasic şi neatrăgător: “Primar pentru Timişoara Europeană”. Nu e sigur faptul că Stanciu Gheorghe Vladimir a ales acest logo electoral dar figurează sub poza lui.
Nici restul mesajelor nu excelează în atragerea atenţiei: “Leac pentru oraşul meu Timişoara” sau “Fii prezent.Pentru tine alegi”. Doi candidaţi, însă, se fac remarcaţi. Nu prin originalitate, ci o mică dinamică faţă de restul participanţilor. Gheorghe Ciobanu, candidat pentru primărie, preferă să “spună lucrurilor pe nume”, indicând cu un deget ridicat şi o încruntare din sprâncene, hotărârea sa. Ioan Răducan îşi arată “respectul pentru Timişoara”, încercând să aducă “spiritul” Che Guevara, prin aspectul afişului său. Chipul lui este o copie a modului în care era înfăţişat rebelul Guevara, cu acelaşi fond roşu şi faţă estompată. Prin titlu instigă la revoluţie, sub forma unei schimbări.
Totuşi, efortul membrilor PD-L şi TM nu poate fi trecută cu vederea. Sunt singurele partide care au apelat şi la alte modalităţi de promovare a candidaţilor, în afara afişelor. “Dubiţa PD-L” este condusă prin oraş, semnalând candidatura lui G.Ciobanu la primărie şi a lui C.Ostaficiuc la consiliul judeţean. De asemenea, există corturi amplasate cu scopul de a informa electoratul.
Cu toate că este favoritul şi acestor alegeri, actualul primar, Gheoeghe Ciuhandu, depune eforturi substanţiale pentru dinamizarea oraşului. Mai întâi, a realizat alianţă între PNL, PNŢCD şi FDGR, cunoscută sub numele de TM. Apoi, a angajat voluntari care au împărţit pliante şi au distrat copii din centrul oraşului, oferindu-le mingi cu care să se joace. Singura dilemă a copilului care locuieşte într-unul din blocurile cu 10 etaje ar fi- de ce acoperă afişele imense toată lumina din casă? Măcar de ar avea un mesaj incitant ori o prezenţă estetică încântătoare. Nu. Românul ştie că aşa trebuie făcut, aşa şi face. Nu contează rezultatul ignorat ,ci intenţia nobilă prin originea străină.
Unele afişe depăşesc chiar şi percepţia medie a cetăţenilor. Text vag. Cuvinte ce nu prea au legătură cu politica. Uniuni de partide apărute ca şi ciupercile. Pe panoul cu afişe există trei exemplare care, de sine stătătoare, par să promoveze credinţa, sfera forestieră şi curăţenia. Uniunea Pensionarilor şi a Solidarităţii Sociale ne instigă la un război de curăţare a vidului: “Împreună, să începem curăţenia generală”. Partidul Ecologist Român par să fi greşit panoul: “votează bradul”…Partidul Naţional Democrat Creştin le ţine isonul în felul lor: “votaţi crucea”.
Emisiunile TV sunt dominate de alegerile din capitală. Totuşi, Analog TV alocă spaţiu pentru candidaţii din Timişoara. Dar promisiunile pe care le debitează încurajează stoparea acţiunilor politice la stadiul de afişe. Printre altele, se promite construirea unei centuri ce nu aparţine de judeţul Timiş. Candidaţii nu-şi prea cunosc atribuţiunile, asigurând înfăptuirea unor lucruri pe care funcţia lor le limiteză din desfăşurare.
Poliţiştii comunitari, poziţionaţi pentru a supraveghea buna condiţie a afişelor, par a sta 12 ore inutil în faţa panourilor. Având în vedere dezinteresul pentru afişele neutre, este necesară atragerea atenţiei – se poziţionează oameni îmbrăcaţi în uniformă în apropierea unui lucru deloc atrăgător.
Afişe pe faţadele blocurilor, fabricilor părăsite sau a marilor magazine. Mărimi imens variabile. Inutil. Primarul, în funcţia căruia oamenii străzii primesc autorizaţii pentru cerşit, va prinde încă un mandat.
